Boli si tratamente
Columbopolivac S – vaccin inactivat apos mixt, bivalent contra paramixovirozei si salmonelozei porumbeilor. Este realizat de către SC ROMVAC COMPANY SA în urma unor cercetări laborioase timp de 5 ani de zile.
Vaccinul a fost testat la peste 10.000 de porumbei de toate vârstele şi toate rasel.
Fiecare doză vaccinală (0,25ml) conţine:
- suspensie de virus inactivat al Paramixovirozei porumbeilor, tulpina PMV 1-RO 96 (izolată de la porumbel) în concentraţie minimă aptă să inducă o creştere cu 4 log2 a anticorpilor inhibohemaglutinanţi;
- suspensie de virus inactivat Newcastle, tulpina LaSota în concentraţie minimă aptă să inducă o creştere cu 4 log2 a anticorpilor inhibohemaglutinanţi suspensie în tampon fosfat salin de germeni inactivati Salmonella typhimurium, tulpina (izolată de la porumbel) în concentraţie minimă aptă să inducă o creştere cu 2 log2 a anticorpilor aglutinanţi serici.
Tulpina PMV 1-RO 96 şi Salmonella typhimurium – RO 2005 au fost izolate de către specialiştii Laboratorului de Diagnostic Romvac de la porumbei.
Indicaţii: Columbopolivac S se foloseşte pentru imunizarea porumbeilor contra infecţiilor cu paramixovirusuri aviare (PMV şi NDV) şi a infecţiilor cu Salmonella typhimurium.
Doze, mod şi cale de administrare: vaccinul se administrează subcutanat în doză de 0,25ml în treimea mijlocie a părţii dorsale a gâtului cu acul îndreptatt înspre corpul porumbelului. Porumbeii adulţi se vaccinează de regulă anual cu 1-2 luni înaintea sezonului de împerechere, expoziţii sau concursuri. Porumbeii tineri se vor vaccina începând cu vârsta de 4 săptămâni, iar in cazul efectivelor suspecte de circoviroza cu rapel la 14-21 zile.
INTOTDEAUNA SE VACCINEAZĂ NUMAI PASĂRILE SĂNĂTOASE,
Fiind o suspensie apoasă, cu seringibilitate ridicată, vaccinul este bine tolerat de organismul păsărilor şi nu produce reacţii post-vaccinale generale. Se va evita pe cât posibil stresarea inutilă a porumbeilor (prindere şi contenţie) pentru a mării rezistenţa la stres şi a răspunsului imun, se recomandă administrarea unei medicaţii antistress cu 2-3 zile înainte de vaccinare (polivitamine, aspirină, Alergotrat-Romergan).
Vaccinarea păsărilor cu semne de boală, tarate, parazitate, subnutrite poate conduce la un răspuns imun nesatisfăcător.
Columbopolivac S se prezintă ca o suspensie opalescentă, de culoare alb-gălbuie, care prin depozitare se separă în 2 straturi uşor omogenizabile la agitare cu o seringibilitate ridicata (se injectează uşor). Vaccinul se păstrează la 2-8 grade celsius si exista la flacoane de 40 de doze, valabil pana in ianuarie 2013. Pretul 1 doza = 1 Ron/porumbel.
Pentru amănunte şi alte detalii puteti contacta Dr. C.Tudoran: 0723.610.322
TRICOMONOZA
Tricomonoza, cea mai des intalinita boala la porumbeii voiajori. Este produsa de un parazit numit ” trichomonas gallinea “, care traieste in caile digestive ale porumbelului, in special in gat si gusa. Acest microorganism este foarte sensibil in mediul natural, rezistand doar cateva minute, aspect care ajuta la controlul acestei boli. Pasarile nu se pot contamina in crescatorie sau in mediul
inconjurator ca si la alte boli, ci doar printr-un contact direct intre pasari (saliva sau lapte de gusa). Parantii sunt sursa cea mai importanta de contaminare, infectia fiind transmisa in momentul hranirii. Porumbeii se pot imbolnavii daca beau apa dintr-un adapator folosit de mai multi porumbei si prin contactul direct cu alti porumbei infectati.
Tricomonoza se depisteaza prin:
-prezenta unei cantitati mari de mucus fluid in gat, iar in cazurile acute in cavitatea gatului puncte galbene, mai des intalnite la pasarile tinere, aceseta avand o stare generala proasta
tricomonoza pui
-pozitia “pinguinului” dupa hranire si adapare, pasarile se
lasa pe spate pe coada si inghit mai greu
-penaj uscat din cauza caderii penajului inferior
-pasari de plub pasarile sunt grele la mana si nu intra in forma
-excremente apoase : inflamarea cailor digestive creeaza senzatie de sete, ducand la consum excesiv de apa
-excremente verzi : irtarea cailor digestive si reducerea cantitatii de hrana
-inflamarea gatului: mucus abundent si spumos de culoare deschisa spre gri
-impiedicarea functionarii gusei: gloirea intarziata a gusei si voma
Pentru tratarea tricomonozei se folosesc produse pe baza de ronidazol, metronidazol, dimetridazol. Produse existente pe piata: Ronidazol 10%, B.S., Belgamagix, Gambakokzid, Trichoplus, Trichocure, Spartrix, Flagelstop etc. Tratamentul complet dureaza 5 zile, iar solutia trebuie reinnoita in feicare zi. Porumbeii nu devin imuni la aceasta infectie, de aceea crescatorul trebuie sa actioneze preventiv, in timpul sezonului de concurs cand riscurile de infectie sunt mult mai mari se administreaza 1 2 zile la 3 saptamani, in alte perioade se administreaza innainte de imperechere si cand sunt hraniti puii.Pentru ca prevenirea este mai buna decat tratarea, se iau aceste masuri de precautie: intotdeauna se da apa curata si proaspata, nu lasatiporumbeii intarziati in crescatorie, decat dupa ce sunt tratati iar din cand in cand faceti un tratament preventiv.
Coccidioza
sursa-
dorcuovidiuconstantin.webs.com/Coccidioza (eimerioza) nu este o boala foarte grava, si ca si in cazul tricomonozei, porumbeii au in organism mereu un numar de coccidii care nu ii afecteaza vizibil, dar care pot declansa boala sub influenta anumitor factori. Multi crescatori nu trateaza medicamentos coccidioza, deoarece este bine stiut ca aceasta poate fi tinuta in frau prin pastrarea unei crescatorii uscate. Este general valabil faptul ca un mare inamic al porumbeilor este umezeala.
Simptome de coccidioza:
diaree (uneori hemoragica)
slabire, apatie
sete exagerata
penaj mat, zburlit
porumbeii maturi manifesta somnolenta
la femele, se produce intarzierea ouatului
Porumbeii bolnavi elimina odata cu excrementele oochisti care sunt transmisi mai departe prin ciugulit. Iata de ce curatenia, gratarele de podea, hranirea exclusiv in hranitor si alte masuri de igiena in crescatorie sunt utile. Adapatorile se pun pe un suport ingust, si nu direct pe podea, pentru a limita la maxim posibilitatile porumbeilor de a murdari apa cu dejectii.
TRATAMENT:
Medicamentatie: Coccistop, BS, Amprol-plus
COCCIDIOZA
Daca tricomonoza este o maladie a “civilizatiei”columbofile, coccidioza este una a umiditatii.Fara indoiala ca timpul urat umed si cald sau caldut constituie o conditie favorabila unor tulpini virulente de coccidii. Aceasta boala este extrem de neregulata, atat ca si simptom cat si ca numar de paraziti.Daca iarna nu gasim decat cativa oocisi in campul microscopic din excrementele din columbar, primavara, in momentul cresterii, in acelasi columbar zece,cincisprezece sau douazeci de oocisti microscopici.
[… detalii]Pur si simplu pentru ca frigul fiind in defavoarea virulentei, deci contagierii, porumbelul elimina treptat parazitii care nu sunt inlocuiti, decat foarte rar. Primele zile frumoase.Oboseala cresterii porumbeilor relativ sanatosi, permite reaparitia infestarii masive.Iata un prim aspect esential in studiul acestei maladii. Coccidioza este o maladie provocata de inmultirea in peretii intestinului a unui parazit microscopic(Eimeria Pfeifferi) care masoara in functie de stadiul de viata de la 6 la 200miimi de mm.Ciclul acestui parazit e complicat, ins ail putem rezuma astfel: un porumbel bolnav elimina in excremente un numar mare de oocisti( pe care ii vezi in excremente, la microscop). Acesti oocisti trebuie sa se maturizeze la aer intr-un timp scurt, variabil din punct de vedere al temperaturii si umiditatii( acest timp variaza intre 24 de ore si 4 zile) pentru a se putea dezvolta in intestinul porumbelului care ii inghite. Ei vor pastra puterea de ecloziune un timp indelungat (probabil mai multe luni, cel putin).Imediat ce un porumbel inghite un oocisti matur,acesta se dezvolta eliberand “sporozoiti” care patrund in peretele intestinal, se dezvolta acolo si se maresc pana ce explodeaza dand nastere altor celule coccidiene care din nou patrund in peretele intestinal si se dezvolta
acolo.Am putea crede ca aceasta dezvoltare la nesfarsit asigura infestarea.Ori, se pare ca aceasta inmultire “interna” e limitata la cateva generatii si e nevoie ca porumbelul sa inghita alti oocisti pentru ca infestarea sa se agraveze.In coloniile atinse , aceasta absorbtie de oocisti este continua.De la o anumita generatie de paraziti, modul de reproducere se schimba brusc si celula coccidiana da nastere unor elemente masculine si feminine care se reunesc si formeaza o celula care, iesind din celula intestinala pe care o paraziteaza, trece in intestine si e eliminata prin excremente: oocistul se va maturiza in aer si va deveni infestant.Ciclul complet se face in vreo 10 zile. Din studiu acestui ciclu putem retine modalitatile de evitare a contagierii si agravarea infestarii.Simptomele sunt evident cele ale unei enterite: patrunderea parazitilor in celulele intestinale creeaza o inflamare,cu atat mai grava cu cat parazitii sunt mai numerosi. Porumbelul reactioneaza la aceasta inflamare prin absorbtia de apa , emisia de mucus, pe scurt, e vorba de diaree apoasa. Micile rani facute de paraziti peretelui intestinal pot duce la agravarea bolii.Adesea, acesti germeni ajung la rinichi si produc o inflamare serioasa.Existenta de coccidioza favorizeaza si extinderea tricomonozei( de obicei cantonata in primele cai digestive la adulti) in tot intestinal. Provocand diaree verde, uleioasa, caracteristica. Frecventa extrema a asocierii tricomonoza-coccidioza si coccidioza-viermi nu trebuie uitata daca dorim sa aplicam un tratament eficient si complet.S-a scris adesea ca coccidioza nu se instala la porumbei decat dupa sevraj. E gresit. Experienta si verificarile microscopice arata faptul ca tinerii de 10 zile pot fi serios afectati. Prezinta diaree si slabire rapida. Unii atribuie aceasta slabire aparitiei penajului care are loc in aceeasi perioada. E complet gresit.”Criza de coccidioza “-adesea legata de o tricomonoza concretizata prin aparitia de puncte albe pe cerul gurii- apare frecvent in coloniile mai putin
afectate.Se pare ca trecerea dificila pe care o intampina majoritatea tinerilor odata cu sevrajul joaca un rol important in aceasta criza. Igiena rationala a sevrajului se impune ca o modalitate preventiva de prim rang. Coccidioza sevrajului provoaca slabire din cauza tulburarilor de asimilare. Aceste tulburari au drept consecinta provocarea unei crize de rahitism.In complicatii cu colibaciloza, aceasta coccidioza a puilor de porumbel recent sevrati provoaca mortalitatea in tanara
colonie.Se intampla rar sa observam cazuri de mortalitate la adulti.In afara de aceste consecinte pur fiziologice, coccidioza poate avea influenta asupra randamentului sportiv. Majoritatea porumbeilor sunt purtatori de paraziti neinsemnati. Cu toate acestea,aceste cateva coccidii reprezinta o adevarata “sabie a lui Damocles”. Orice slabire a porumbeilor, din motive de igiena (umiditate, aerisire defectuoasa),alimentare (graunte proaste sau exces de graunte grase sau de leguminoase),fizice(oboseala sportiva, etc) risca o explozie de virulenta cu diaree,slabire, explozia formei si a rezultatelor sportive bune.Amatorul priceput trebuie sa deschida bine ochii. Coccidioza poate fi la originea, sau favoriza,unele corize,stranut, lacrimare.Rar se intampla ca tricomona sa nu intervina si ea. Exista colonii care sufera in permanenta de reveniri a coccidiozei. Am cunoscut un anumit numar de porumbei al caror proprietar imi dadea in fiecare luna sau la 2 luni cate un esantion de excremente.Si la fiecare examen microscopic , tot mai multi occisi de coccidii. Unii stranutau in acelasi timp foarte des. Experienta a aratat ca in aceste columbare lipsea aerisirea si asocierea tricomonoza-coccidioza era permanenta. Imi amintesc in special de un amator ai carui porumbei alergau de-a lungul unui perete, pe sol, care a purtat aceasta coccidioza luni de zile in ciuda tratamentelor.A fost nevoie sa ridice putin columbarele si sa modifice acoperisul astfel incat sa asigure o miscare permanenta a aerului care blocheaza parazitii. Un ultim tratament, o curatare profunda, o dezinfectare cu caldura (pistol cu aer cald).Cel mai eficient tratament e cel pe baza de sulfamide moderne, sulfadimerazine, sulfamethoxin, sulfadimethoxin. Aceste sulfamide sunt active in anumite stadii de dezvoltare a parazitului. De unde necesitatea de a efectua verificari apropiate pentru a distruge parazitii in stadiul in care e sensibil la tratament. Faptul de a da doar cateva zile de tratament din cand in cand in mediu infestat, este o greseala.Exista produse (toltazari) care actioneaza in mai multe stadii de dezvoltare parazitara. In ciuda pretului lor, aceasta usureaza tratamentul. E totusi iluzoriu sa crezi ca poti rezolva problema cu o singura “pilula”. Un tratament bun trebuie completat de o modificare a aerisirii si, daca e nevoie, de insorirea instalatiilor
Ornitoza
Ornitoza este o boala infectioasa cauzata de chlamydia. La pasarile tinere boala poate cauza pierderi insemnate.
Chlamydia este excretata cu dejectiile, in lichidul lacrimal, pe cioc si in laptele de gusa. Porumbeii se infecteaza respirand praf infectat cu agentul patogen, sau ingerand hrana sau apa infectata.
Simptome de Ornitoza:
apatie
lipsa poftei de mancare
sete exagerata
performante reduse in concursuri
la unele pasari apare conjunctivita, lipirea pleoapelor
inchiderea ochilor, sensibilitate la lumina
lichid galbui pe nari
infundarea narilor, respiratie cu ciocul deschis
scarpinarea la cap
stranut
Este o afectiune ce poate fi transmisa la om in anumite conditii.
TRATAMENT: Enrofloxacina, Ornichure, Tetraciclina, Baytril.
Tricomonoza
Tricomonoza (intalnita si sub denumirea de trichomonoza sau “malai“) este cea mai raspandita boala a porumbeilor. In articolele in limba engleza, o gasiti sub denumirea de trichomoniasis saucanker.
Simptome de tricomonoza:
inghitit repetat; se poate observa mai ales dupa ce pasarile aterizeaza de la antrenament
depuneri galbene in cioc si gat, de unde si denumirea populara de “malai”
penaj zburlit
apatie
scadrea greutatii, lipsa de vioiciune
consum crescut de apa – acesta da si asa numitele “cuiburi umede”, cand parintii cu tricomonoza pompeaza in pui multa apa
ezitarea de a zbura
Majoritatea porumbeilor au tricomonoza in timpul vietii, dar rareori simptomele ei se pot vedea la pasarile mature. Stresul provoaca o crestere a numarului tricomonadelor si boala incepe sa afecteze porumbelul. Arata zgribulit, inceteaza sa se mai hraneasca si slabeste, iar daca nu este tratat la timp, moare. Puii sunt cei mai afectati. De aceea unii crescatori obisnuiesc sa-i trateze de tricomonoza imediat dupa intarcare. Altii nu fac acest lucru, deoarece doresc ca puii sa-si dezvolte imunitatea. Trateaza doar in timpul etapelor, cand stresul intra in scena. Daca pasarile nu pot ramane sanatoase la un nivel minim de stres, nu trebuiesc tinute.
Pasarile mature introduc puilor cantitati mici de tricomonade in timpul hranirii, si astfel acestora le creste imunitatea treptat.
Tricomonadele sunt niste flagelate, si se deplaseaza in fluide. Asadar, toti porumbeii de concurs “curati” pot lua imediat tricomonoza in mijlocul de transport, cand sute sau mii de porumbei beau din acelasi recipient.
Boala are mai multe forme:
forma faringeala – este cea mai intalnita. Crescatorii observa depuneri galbene in gatul pasarii. In cazurile severe, aceste depuneri pot ingreuna hranirea sau chiar respiratia
forma ombilicala – se transmite de la cuibul infectat in corp la puii inca mici, la nivelul abdomenului
forma pe organe – in cazurile cele mai severe, tricomonoza afecteaza organele interne. Este deseori gasita in ficat. Majoritatea pasarilor vor muri din cauza disfunctionalitatilor ficatului
TRATAMENT
Ronidazolul este o substanta des folosita in tratamentul tricomonozei. Dimetridazolul si metronidazolul au fost retrase de pe piata datorita riscurilor de efecte secundare.
Medicamente eficace, speciale pentru porumbei si intalnite pe piata din Romania: Tricoplus, BS, Flagelstop, Columboviofort.
Este bine sa nu se abuzeze de aceste medicamente (sa nu se foloseasca la intamplare, sau fara motive intemeiate) deoarece tricomonadele pot deveni imune. Tratamentul se face conform indicatiilor de pe prospecte.
Recomandari pentru administrare:
nu se administreaza mai putin decat este recomandat deoarece tricomonadele mai puternice pot supravietui si pot forma o familie care cu greu se mai elimina
avand in vedere ca majoritatea medicamentelor se dau in apa de baut, se tine cont de faptul ca iarna porumbeii beau mai putina apa iar vara mai multa; de aceea unii crescatori prefera dozarea prin hrana, umectand boabele de care se va lipi pulberea medicamentoasa.
Micoplasma
microplasmoza
Simptome:
• Producţii nazale abundente
• Lăcrimarea ochilor
• Conjunctivă înroşită
• Respiraţie îngreunată, cu efecte sonore de pufăit
• Scăderea instinctului de zbor, lipsa pudrajului
Transmitere:
Prin strănut, salivă sau particule de praf infectate din aer.
Terapie:• Cinci zile de tratament cu antibiotice, apoi cinci zile cu administrare de probiotice (Entrobac) în apa de băut.
• Se recomandă tratament cu produs combinat, eficient împotriva mai multor boli.
Profilaxie:
• Întărirea sistemului imunitar
• Asigurarea de aer proaspăt, curat şi fără praf; în voliera închisă se pulverizează o dată pe săptămână cu Bio-Air-Fresh.
Salmonella (paratyphus)
Salmoneloza
Transmitere:
Prin materii fecale, producţii ale guşei („lapte de porumbel”),reproducere (ou infectat), precum şi prin dispersia în aer a materiilor fecale uscate infectate.
Simptome:
• Diaree (de culoare verzui, cu mucilagii, cu bule de gaze)
• Disfuncţii ale sistemului nervos
• Afecţiuni ale articulaţiilor (aripi spânzurate, şchiopătat)
• Ouă nefecundate
Terapie:
o Tratament cu antibiotice minim 10 zile, apoi administrare de probiotice (Entrobac) în apa de băut
o După această perioadă se poate vaccina efectivul (Colombovac paratyphus)
o Curăţirea sistematică a volierei, dezinfecţie; se recomandă pulverizarea cuiburilor şi a podelei cu produse dezinfectante bune absorbante ale umidităţii (Natural Schlagweiss)
o Se recomandă tratament cu produs combinat, eficient împotriva mai multor boli
Profilaxie:
• Cinci zile tratament cu antibiotice apoi administrare de probiotice în apa de băut+Multivitamine
• Administrare de preparate cu o reacţie chimică acidă în apa de băut, de ex.: sol. Paramyxosil, oţet din mere, extract de usturoi
• Administrarea regulată a unor preparate probiotice
• Consolidarea sistemului imunitar
Paramixoviroza porumbeilor
paramixoviroza
paramixoviroza
Contaminarea cu paramyxoviroza se produce prin contact direct, de pilda, in timpul transportului sau chiar in propria crescatorie, prin cohabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi, prin ingerarea hranei sau ingurgitarea apei infectate cu virusurile existente in excretiile sau secretiile (salivare, nazale, bucale ) celor bolnavi, prin inspirarea aerului infectat cu virusuri expulzate la stranutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer; prin pasarile salbatice purtatoare pasive de virus, de oameni (ce au avut contact cu un porumbel bolnav ) prin incaltaminte, imbracaminte, sau maini; de asemenea, prin asternutul, ustensilele infectate etc.
Caile de patrundere a virusului in organismul porumbelului sunt: mucoasa nazala (nari), mucoasa conjunctivala (ochi), respectiv mucoasa bucala (gura). Agentul cauzal al paramixovirozei porumbeilor se prezinta sub trei forme: tulpini lentogene, adica putin agresive, care nu declanseaza boala, dar pot sa produca in organismul porumbelului o usoara reactie (exemplu tulpina La Sota, folosita la prepararea vaccinurilor ); tulpini mezogene, de virulenta medie, capabile sa declanseze boala si tulpini velogene, foarte virulente, care produc boala in forme grave si cu evolutie rapida. Cu cat tulpina infectata este mai virulenta, cu atat perioada de incubatie va fi mai scurta si evolutia bolii mai grava.
In ceea ce priveste organismul atacat, este clar ca daca acesta se afla in stare de perfecta sanatate, fortele sale de aparare sunt puternice si se vor impotrivi agresiunii virale. Daca insa intervin diferiti factori stresanti, debilitanti, precum diverse parazitoze (ectoparaziti sau endoparaziti), bacterioze sau doar oboseala, consecutiva unor solicitari mari la concursuri, a caror succesiune nu lasa timp de recuperare a potentialului fiziologic, sigur ca un asemenea organism va ceda mai repede atacului agresorului.
Uneori, dupa ce infectia s-a produs prin contact direct in timpul transportului, porumbelul revine acasa aparent sanatos, dar la 24 de ore sau 2-3 zile dupa aceea se constata tulburari nervoase, diaree etc. Explicatia consta in faptul ca infectarea unui organism obosit dupa efort, cu o tulpina de paramyxovirus velogena, a facut ca perioada de incubatie sa fie scurta. Dimpotriva, uneori nici nu se poate stabili exact momentul infectarii, probabil in urma unui transport sau a vizitei unui porumbel pripasit, ce au avut loc cu 3-4 saptamani in urma, cand porumbeii erau in repaos, boala izbucnind abia acum; deci probabil o tulpina mezogena, dar intervenind frigul, umezeala, marea naparlire (care solicita serios organismul), sau vreo boala intercurenta (paraziti intestinali, trichomonoza, coccidioza etc.) au contribuit la slabirea rezistentei organismului si declansarea bolii.
Uneori boala poate sa evolueze latent, subclinic; deci, la porumbelul infectat si chiar excretor de virus, nu apar manifestari de boala; eventual scade usor pofta de mancare, se observa pierderea formei sportive, fara alte semne. Evolutia poate fi acuta, cu sfarsit letal, in cateva zile sau subacuta, cu o perioada care se intinde pe cateva saptamani. Simptomele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 3-4 zile sau mai mult (18-20 de zile), si se manifesta diferit si necaracteristic. Obisnuit, debuteaza printr-o usoara rinita (coriza) cu stranuturi, jetaj nazal nesemnificativ, cu tumefierea pleoapelor si lacrimare.
Daca se examineaza cavitatea bucala se poate observa o iritare a mucoasei faringiene Dupa ce virusul incepe sa se multiplice in organism si sa se difuzeze prin curentul sangvin in tot corpul, se constata afectarea starii generale a porumbelului; el devine trist, sta ghemuit, are penele zburlite si apar tulburari digestive, exprimate prin expulzarea fecalelor moi, la inceput diareice, apoase, apoi chiar cu strii de sange.
Concomitent cu diareea, apare o sete pronuntata (pasarea bolnava bea de 4-5 ori mai multa apa decat una sanatoasa) si se reduce pofta de mancare. Starea de abatere se accentueaza si survin si tulburari nervoase manifestate prin contractii ale muschilor gatului si capului, ale aripilor etc., mers ezitant, tulburari de echilibru; la un zgomot, o sperietura, pasarea incepe sa tremure, aceste contracturi se accentueaza si capul este dat pe spate (fig. nr. 5 opistotonus ) sau se produce o torsiune, rasucire a gatului si capului, intai partial, ca apoi treptat sa se produca o rasucire de 180° (fig. nr. 6 torticolis ); uneori apar miscari convulsive ale aripilor, o aripa sau alta se lasa in jos, atarna, se produc pareze care cu timpul se tranforma in paralizii uni- sau bilaterale, instalate la aripi sau picioare . Porumbeii nu mai pot zbura, dar nici nu pot sa mearga; miscarile devin necoordonate, epileptiforme.
Pasarea nu se poate hrani pentru ca neputand sa-si coordoneze miscarile, nu reuseste sa apuce grauntele pe care le-a vazut, si da cu ciocul alaturi. Alteori apar tulburari ale vederii, se observa si o decolorare a irisului, se pare ca urmare a afectarii nervului optic. Printre modificarile produse de virusul paramyxovirozei se mentioneaza si tulburarile de naparlire, care se observa daca boala evolueaza in perioada de crestere a noilor pene, acestea aparand ori prea lungi, ori prea scurte, filiforme, decolorate, cu urme de sange etc.
Uneori, boala evolueaza subclinic, lent, fara manifestari generale, dar cu instalarea tulburarilor nervoase. Ca urmare a diareei profuze, porumbeii se dezhidrateaza si mor prin epuizare, iar cei care supravietuiesc raman tarati, mai ales cu tulburari nervoase, purtatori si eliminatori de virus. De retinut ca porumbeii bolnavi de paramyxoviroza nu prezinta tulburari respiratorii ce se intalnesc la galinaceele bolnave de pseudopesta aviara. Sunt situatii in care se inregistreaza ameliorari si chiar vindecari clinice dupa 2 – 4 saptamani. In general, formele mai usoare (cu mici pareze, diarei ce trec de la sine etc. ) se constata catre sfarsitul evolutiei unui focar de boala, in care porumbeii au fost intre timp vaccinati si virusul si-a pierdut treptat din virulenta. Porumbeii vindecati raman multa vreme purtatori si eliminatori de virus. Prognosticul este favorabil in cazurile in care porumbeii bolnavi isi pastreaza pofta de mancare si, din contra, este grav la cei care nu mananca; prognosticul este insa rezervat la indivizii cu tulburari nervoase accentuate (paralizii ale aripilor, picioarelor). Porumbeii care au avut numai diaree se pot insanatosi, revenindu-si la normal in 4-5 saptamani; dupa intremare, in anul urmator pot fi incercati din nou la concursuri. Daca, totusi, la o triere ulterioara, se constata ca sunt slabi, cu tare evidente, vor fi eliminati. Cei care au avut tulburari nervoase mai usoare se pot remite, insanatosirea lor durand de la 6-8 saptamani la 3 luni. Acestia vor putea fi retinuti doar pentru reproductie, daca sunt de mare valoare sub raportul originii si al performantelor. Singura modalitate de aparare contra paramyxovirozei, si sigura in acelasi timp, o constituie vaccinarea. In cadrul imunoprofilaxiei active antiparamyxovirozei se folosesc mai multe vaccinuri: cu tulpina de virus al bolii de Newcastle sau cu virus al paramyxovirozei porumbeilor; cu virus inactivat, incorporat in emulsie uleioasa sau in apa apa; cu virus viu. Unele vaccinuri se inoculeaza subcutanat sau intramuscular alte vaccinuri se administreaza pe mucoasele conjunctivala si nazala sau in apa de baut, deci pe mucoasa digestiva.
Vaccinurile inactivate, uleioase sau hidrice, administrate pe cale parenterala (in injectii subcutanate sau intramusculare) se absorb lent, intra in torentul sangvin si confera o imunitate care se instaleaza in decurs de 15 -21 de zile, dar este de lunga durata, de 5 -6 sau chiar 12 luni, in functie de tulpina folosita pentru preparare, de varsta pasarilor etc. Porumbeii adulti, se vaccineaza cu vaccin inactivat, uleios „Paramixovacol”, „Nedevac” sau “Columbovac” prin administrare subcutanata in doza de 0,25 ml. Vaccinarea de rapel se face dupa 3 saptamani, iar intretinerea imunitatii se efectueaza din 6 in 6 luni, cu acelasi vaccin si in aceeasi doza, cu o singura inoculare.
Campaniile de vaccinari sunt prevazute in februarie-martie (astfel ca vaccinarile sa se faca cu circa 4 saptamani inainte de perioada de reproductie si apoi cea de concursuri) si in august-septembrie (inainte de a fi in plina desfasurare marea naparlire). La efectuarea vaccinurilor trebuie avut in vedere ca porumbeii sufera actiunea agresoare, stresanta, a mai multor factori care, impreuna, afecteaza rezistenta organismului: sperietura pricinuita de manipulari (prinderea, contentia etc.) si de prezenta unor persoane straine (personal care vaccineaza, ajutoarele etc.) introducerea in cos, socul intepaturii apoi inocularea vaccinului, adica patrunderea in organism a unui corp strain, care produce o reactie dureroasa locala, eventual urmata si de o reactie generala.
Pentru vaccinarea propriu-zisa, ajutorul apuca usor porumbelul, cu miscari blande, dar ferme, il contentioneaza intr-o mana, iar cu cealalta mana il tine de cap, acesta fiind orientat catre pieptul pasarii, ceea ce face ca gatul sa fie usor indoit si degajat. Locul de electie pentru inoculare este in partea dorsala a gatului, la limita dintre treimea mijlocie si inferioara a acestuia. Aici regiunea este mai bogata in tesut conjunctiv lax. Operatorul va indeparta usor penele si va apuca pielea intre degetul mare (police) si aratator(index) si o va ridica usor, formandu-se astfel un fel de buzunar in care se va injecta vaccinul incet, urmarind ca acul sa treaca prin piele cat mai perpendicular pe ea si intotdeauna de la cap spre coada. La inoculare, operatorul va avea grija sa nu traverseze pielea oblic, sa nu injecteze vaccinul intradermic si nici sa nu atinga cu varful acului muschii gatului. Daca vaccinul uleios este injectat intradermic, adica in grosimea pielii, la locul de inoculare se va produce o necroza a pielii sau un nodul in grosimea ei. Daca vor fi atinsi cu varful acului muschii gatului se va produce lezionarea lor. Se va forma in muschi un proces inflamator dureros, eventual si un nodul, care va obliga pasarea sa evite orice miscare a gatului. Din acelasi motiv nu se recomanda sa se faca vaccinarea in regiunea dintre umeri, chiar subcutanat. Aceeasi contraindicatie este si pentru injectarea vaccinului la ceafa, aproape de cap, unde este putin tesut conjunctiv lax si, deci, orice proces inflamator devine foarte dureros.
Dupa introducerea vaccinului, la locul de inoculare, se penseaza cu degetele pielea pentru a grabi inchiderea orificiului format de ac si se va masa usor locul pentru a ajuta difuzarea vaccinului intr-o zona cat mai larga, sub piele. Dupa inoculare, porumbeii nu vor fi lasati sa zboare, cum obisnuiesc unii crescatori sa faca; porumbeii vor fi reintrodusi in cosurile lor, dusi in voliere si tinuti inchisi cateva zile. Acul de injectie se va schimba cel putin la fiecare crescatorie. Intr-o colonie in care a aparut deja boala, acul se va schimba la fiecare porumbel. Unii specialisti recomanda “administrarea vaccinului inactivat prin injectarea lui pe cale intramusculara, atragand atentia ca aceasta trebuie facuta cu deosebita grija”. Vaccinul se inoculeaza in muschii pieptului, la un centimetru de carena sternala si aproximativ la mijlocul lungimii sale. Se va folosi obligatoriu un ac subtire si lung (25 mm lungime si 6-7/10 diametru ), care se va introduce destul de adanc in muschi (cel putin 2cm). Dupa inoculare, locul se maseaza energic pentru a imprastia vaccinul intre fibrele musculare si a opri neintarziat mica hemoragie intotdeauna posibila, prin lezionarea vreunui vas capilar. Acelasi autor recomanda folosirea unei seringi (pentru insulina) gradata fin, deci foarte precisa . Puii si tineretul columbar se vor vaccina cand ajung la varsta de 3 saptamani, (de necesitate se pot vaccina si pui mai mici ) cu vaccin viu Newvac La Sota liofilizat si reconstituit, administrat pe cale oculonazala, instilandu-se fiecarui porumbel 4 picaturi (cate o picatura in fiecare ochi si nara). Daca in timpul instilarii cu picatorul s-a observat ca picatura de vaccin nu a intrat in sacul conjunctival sau nu a fost aspirata pe nara, deci a alunecat, se va pune alta din nou, fara teama de supradozare.
Cunoscand ca porumbelul este mai rezistent decat puiul de gaina, doza pentru porumbel este egala cu 5 doze pentru puiul de gaina; ca atare la reconstituirea vaccinului La Sota, cu numarul de doze de pui-gaina, inscris pe eticheta flaconului, se va adauga diluant de 5 ori mai putin decat este prevazut pentru puii de gaina. De pilda, un flacon de vaccin cu 200 doze pentru pui de gaina, revine pentru 40 porumbei; deci, se va adauga lichid diluant pentru 40 de doze, pornind de la urmatorul calcul: o doza porumbel= 4-5 picaturi; 1 ml diluant are 20 picaturi, respectiv 4 doze de porumbel. Deci, pentru 40 de porumbei se vor adauga 10 ml de diluant.
La tineret, dupa prima vaccinare efectuata prin instilatie oculonazala cu vaccin La Sota, se va face vaccinarea de rapel cu vaccin inactivat, la varsta de 6 saptamani (adica dupa 3 saptamani de la vaccinarea oculonazala) si urmatoarea, la varsta de 10-12 saptamani (deci la un interval de 4-6 saptamani de la precedenta). Vaccinul inactivat se administreaza exact ca la adulti, in injectii subcutanate, in doze de 0,20 ml, in regiunea dorsala a gatului la limita dintre treimea mijlocie si inferioara a gatului. intretinerea imunitatii se face in continuare la fel ca la adulti, cate o vaccinare din 6 in 6 luni, in cadrul campaniilor de vaccinari obligatorii. Este singura cale de aparare contra infectiei cu paramyxovirus, tinand seama de circulatia destul de mare a porumbeilor (antrenamente, concursuri, expozitii in tara si strainatate etc.), contaminarea facandu-se mai ales in timpul sezonului de zboruri. Infectia nu poate fi eradicata atata timp cat raman rezervoare de virus: porumbei domestici nevaccinati, pasari salbatice etc. In general, vaccinul administrat corect nu da complicatii, iar accidentele sunt extrem de rare. Vaccinul viu La Sota nu produce modificari in starea generala a porumbelului. Uneori insa se pot observa, a doua zi dupa vaccinare usoare conjunctivite sau mai ales rinite (corize), trecatoare.
La administrarea vaccinurilor inactivate se constata a doua zi dupa inoculare o reactie generala exprimata prin stare de tristete (abatere) care insa dureaza 24-48 ore. La injectarea subcutanata a vaccinului uleios uneori la locul de inoculare se formeaza, printr-o reactie inflamatorie cu necroza, un granulom, care in timp se reduce putin, ramanand totusi un nodul fibros; dupa cateva saptamani, acesta se enucleaza spontan; alteori, printr-o simpla incizie a pielii, se elimina. Formarea nodulului constituie un semn ca antigenul viral nu s-a resorbit in totalitate si formarea anticorpilor este mai slaba. Acesti noduli pot fi atribuiti: a) naturii adjuvantilor uleiosi sau altor substante prezente in vaccin; b) unor greseli de tehnica de lucru (injectarea intradermica, injectarea cu lezionarea superficiala a muschilor gatului); c)lipsei de sterilizare a acelor de injectie, prilej cu care se pot inocula stafilococi, colibacili, bacterii piogene etc.; d) prezentei agentilor patogeni ai trichomonozei, a infectiei cu herpesvirus etc. in organismul porumbeilor, care se pot reactiva.
Accidentele postvaccinale sunt destul de rare. Cele mortale se produc fie din cauza unui stop cardiac, ca urmare a fricii puternice la unii porumbei prea emotivi, fie ca urmare a patrunderii intamplatoare a acului de injectie intr-un vas de sange si a injectarii unei cantitati mici de vaccin uleios care intra in torentul sangvin si produce o embolie urmata de sincopa cardiaca. Alteori unii porumbei pot sa moara a 2-a, a 3-a zi de la vaccinare; aceasta se intampla la indivizii cu afectiuni grave ale ficatului (degenerescenta), rinichilor (nefrita) declansate ca urmare a actiunilor stresante mai sus aratate. Din pacate, asemenea afectiuni se intalnesc la porumbei, mari performeri, la care organismul a fost solicitat deseori la maximum si care, pentru a face fata eforturilor, au consumat prea multe leguminoase. Se intalnesc destul de rar socuri anafilactice, sensibilizare provocata de o vaccinare precedenta.
Pentru a preveni complicatiile, necazurile post-vaccinale, se recomanda, inainte de a efectua vaccinarile in crescatorie, sa se verifice starea de sanatate a porumbeilor, prin examene de laborator si intregul efectiv va fi supus unor tratamente de rutina: deparazitare (daca este cazul), dehelmentizare, antitrichomonozic, contra coccidiozei etc. inainte de vaccinare, daca se constata un microbism de adapost mai accentuat, se pot administra, in apa de baut, timp de 3-5 zile, antibiotice. Daca aceste tratamente nu s-au facut de curand, cel putin tratamentul contra trichomonozei se face cu 3 zile inainte si 3 zile dupa vaccinare. Pentru a preveni socul anafilactic si a atenua socul emotiv se va administra, in ziua vaccinarii si a 2-a zi dupa vaccinare, aspirina in apa de baut, in doza de un comprimat la 1 litru de apa. In perioada prevaccinala si 2-3 zile dupa vaccinare, se vor administra complex vitaminic, in special vitaminele C si complex B (drojdie de bere) si saruri minerale.
Porumbite care nu mai pot merge dupa ce au ouat
Mi-au ouat 2 porumbite primul ou si nu mai pot merge. Stau mai mult pe burta. Ce ar putea avea?
Raspuns:
Sunt 2 cauze:
1. Oul prea mare preseaza nervii si apare o paralizie temporara a picioarelor.
2. Lipsa de calciu – mai ales in perioada de reproductie, porumbeii trebuie sa aiba permanent grit. Puteti ajuta acele femele si cu tablete de calciu (cereti la veterinar).
Boala porumbeilor tineri
Boala porumbeilor tineri
Această boală complexă a fost semnalată în zona ţării noastre de prin anul 2000.Ea se datoreşte în principal virusului circo ce poate fi însoţit de viruşi de tip adeno, paramyxo, virusul varicelei sau virusul herpesului. Aceşti agenţi patogeni slăbesc sistemul imunitar al porumbeilor, astfel suprainfecţii cu agenţi de tip salmonella, coli, etc. fac ca în câteva ore păsările să cadă de pe picioare.
Simptome:
• Umflarea în pene
• Scăderea instinctului de zbor
• Fecale mucilaginoase
• Vomă
• Mortalitate 5-10 %
Profilaxie:
Datorită faptului că, din păcate încă nu există vaccin pentru această boală, trebuie acordată o atenţie sporită profilaxiei. Mai multe firme au produse speciale, destinate profilaxiei acestei boli, ce conţin proteine din zăr de lapte. Acestea au un efect benefic asupra sistemului imunitar al porumbeilor, mărind gradul de rezistenţă faţă de aceşti viruşi cu 10-40 %. Asemenea preparate sunt de exemplu Gamba Globin-T, K+K Eiweiss, Gamba-Immun, Adenosan.
Propunere de program profilactic pentru porumbei tineri
• Ziua de zbor: la prima adăpare ceai+electroliţi; la a doua adăpare –medicament,hrană: dietetică.
• A doua zi:la prima adăpare Avipharm; la a doua adăpare -medicament; seara pe hrană: Gamba Globin-T
• A treia zi:la prima adăpare Gervit-W; la a doua adăpare –Entrobac+eventual medicament; seara pe hrană:Gamba Globin-T
• A patra zi:la prima adăpare Tricogo; la a doua adăpare:apă curată; seara pe hrană Gamba Globin+Entrobac
• A cincia zi: la prima adăpare apă curată; la a doua adăpare: Blitzform
• A şasea zi: Avidress
• A şaptea zi: Full Speed
Medicaţie:
Alternativ câte o săptămână medicamente pentru: trichomonază, coccidioză – salmonela, coli – căi respiratorii, ornitoză.
Imunostimulatorii utilizati la porumbei
Unul dintre cei mai potenţi imunostimulatori care pot fi utilizaţi la porumbei este Vitamina B15 sau dimetilglicina (DMG).
Utilzarea DMG în cursul tratamentelor bolilor infecţioase în special în infecţiile virale cu circovirus, a demonstrat pe deplin calităţile sale chiar în cazuri aparent fară speranţă.
Datorită efectului imunostimulent deosebit, este unul dintre puţinele medicamente cu efecte certe, recomandate în tratamentul bolilor virale cum ar fi adenoviroza (sindromul Adenocoli, “boala tineretului”), herpesviroze, etc. Deasemenea în asociere cu alte medicamente (antibiotice, vitamine, antiparazitare,etc) poate fi utilizat în terapia bolilor bacteriene (salmonelloze, colibaciloză, stafilococia, etc) parazitare (coccidioze) sau micologice.
DMG interacţionează cu metabolismul păsărilor şi mamiferelor (câini, pisici), stimulînd mecanismele de apărare împotriva stresului şi activitatea sistemului cardiovascular. DMG “protejează” deasemenea organele şi glandele cu secreţie internă (ficat, pancreas, suprarenale, rinichi etc) prin mărirea digestibilităţii hranei şi previne eventualele stări de morbiditate cauzate de hrana nedigerată. DMG măreşte performanţele sportive prin asimilarea completă a nutrienţilor necesari metabolismului porumbeilor.
DMG se recomandă deasemeni, a fi administrat în cursul vaccinărilor, mărind eficienţa acestora printr-o seroconversie de calitate.
DOZAJ: 50 miligrame substanţă activă / kg greutate vie de 2 ori / zi, administrat direct în cavitatea bucală(în bolile severe) sau amestecat cu hrană în tratamentele de lungă durată. Se administrează o doză pe zi, începând chiar de la vârsta de 3 săptămâni, timp de 7 zile (curativ) sau 3-4 zile (preventiv).
DMG se recomandă a fi administrat în sezonul ce concursuri, la îmbarcare sau/şi în ziua precedentă şi la întoarcerea din cursă.
DMG asociat cu imunoglobuline (IgA, IgG,IgM) este o combinaţie folosită cu succes, împotriva virusului bacteriilor şi paraziţilor.
Alţi imunostimulatori pot fi extractele de Echinaceea, Ginseng, Isatis spp (preparatul CG-HERBS) care au efectele benefice asupra sistemului imun mărind rezistenţa organismului porumbeilor.
Medicamente folosite in tratarea bolilor
PRINCIALELE MEDICAMENTE CARE SE FOLOSESC IN TRATAREA BOLILOR PORUMBEILOR:
VIERMI INTESTINALI – ASCACID (comprimate)- se da cate 1 comprimat/porumbel;
– SINGAL (comprimate)- 1 comprimat/porumbel;
– ROMBENDAZOL (comprimate) – 1 comprimat/porumbel (acest medicament afecteaza penajul porumbeilor);
ADMINISTRARE: Se dau 2 zile la rand dupa care se reia cu 1 zii la intervalul de timp de 10 zile dupa primul tratament
COCCIDIOZA – COCCISTOP (buvabil) – 1 ml/1 l de apa;
– SULFACOCCIDIN (buvabil) -1 ml/1 l apa;
– SULFACOCCIROM (buvabil ) – 1 ml/1 l apa;
– SULFACOCCIDIN (comprimate) 1 comprimat /1 porumbel
ATENTIE!! Acest tratament se asociaza cu VITAMINA K3 – se pune 1 ml/1 l apa = are rol antihemoragic ADMINISTRARE: Se dau 3 zile la rand o pauza de 2 zile;
PARAMIXOVIROZA – PARAMIXO NOBILIS (vaccin olandez) cu perioada de protejare de 1 an, se face in ceafa, subcutanat, 0,25 ml/porumbel.
MIC GHID DE MEDICAŢIE LA PORUMBEI –
Reacţiile adverse ale medicamentelor de sinteză
Vă propunem, pe scurt, expunerea unor aspecte mai puţin cunoscute ale farmacologiei columbofile şi anume posibilele reacţii adverse ale principalelor medicamente de sinteză administrate la porumbei.
Cunoaşterea acestor detalii, vor ajuta columbofilii să administreze corect medicamentele şi să evite pe cât posibil, eventualele efecte negative asupra sănătăţii porumbeilor.
ANTIPARAZITARE INTERNE
În perioada năpârlirii, ouatului şi creşterii puilor (perioada de formare a penajului), evitaţi utilizarea antiparazitarelor cu substanţe active, pe bază de derivaţii de benzimidazoli, deoarece uneori pot cauza anormalităţi ale penelor, reducerea ouatului şi a procentului de ecloziune:
ALBENDAZOL (Valbazen, Vermizol, Vermitan, Pastazol, Rombendazol super).
FENBENDAZOL (Ascapilla, Panacur, SH-Fenbendazol)
OXIBENDAZOL (Oxihelmint)
THIABENDAZOL (Terahelmint, Thibendazol)
FLUBENDAZOL (Singal, Rombendazol F, Flubenol, Solubenol)
OXFENDAZOL (Synanthic)
MEBENDAZOL (Telmin, Vermox, Mebenvet)
FEBANTEL (Rintal,Avicas)
Derivaţii de benzimidazoli, pot fi folosiţi, cu succes în celelalte perioade ale anului. Avantajul lor spre deosebire de alte antiparazitare (levamisol, ivermectine, praziquantel) este că pot combate atit nematodele (limbrici, capilaria, etc.) cit şi cestodele (teniile, panglica).
LEVAMISOLUL (Stozzon, Dehelman, Belgawormac, Decaris,C.C.Ver ş.a) şi TETRAMISOLUL combat doar nematodele (limbrici, capillaria), iar dacă sunt administrate simultan cu hrana, pot provoca voma, de accea pe perioada tratamentului ( când levamisolul este administrat în apă sau individual se suspendă administrarea boabelor 12-24 ore înainte de utilizare şi încă 6 ore după utilizare) Levamisolul (în doza antihelmintică redusă la un sfert) are şi efect imunomodular.
Puteţi folosi pe toată perioada anului ca antihelminic, fără reacţii adverse, produsul TOTAL (conţine pirantel pamoat şi praziquantel, care acţionează atât asupra nematodelor cât şi asupra cestodelor).
Produsul ROMBENDAZOL SUPER (conţine albendazol şi avermectină) are avantajul că combate nematodele, cestodele dar şi paraziţii externi. Datorită albendazolului, nu se recomandă în perioada de năpârlire, ouat şi creştere a puilor.
ANTIPARAZITARE EXTERNE
Următoarele antiparazitare externe sunt foarte toxice pentru porumbei(păsări în general):
DIAZINON(Diazol, Romparasect Forte, Neocidol, Scabizol)
AMTRAZ (Taktic, Semcar)
Se pot utiliza piretrinele naturale sau sintetice (Cypermetrin, Permetrin-Romparasect), Azametifos, Ivermectin (Endectocid, Rombendazol Forte), Abamectin, Moxidectin, extractele naturale din plante şi dioxidul de siliciu.
ANTIBIOTICELE
La administrarea:
TETRACICLINELOR (oxitetraciclina, clortetraciclina, tetraciclina, doxiciclina) se va avea în vederea evitarea administrării concomitente de produse pe bază de calciu (grit, carbonat de calciu), magneziu, fier şi zinc (adăpători de tablă), deoarece ionii de calciu, magneziu, fier şi zinc, interferă negativ absorbţia din intestin a tetraciclinelor, rezultând o subdozare terapeutică a acestora în organism (se preferă adăpătorile de plastic). Doza terapeutică a doxiciclinei este de 75mg/porumbel / zi, cân se administrează grit (calciu), faţă de 12mg / zi, când nu se administrează minerale,deci de circa 6,25 ori mai mare decit normalul.
La administrarea prelungită a tetraciclinelor există riscul apariţiei candidozei digestive.
La administrarea în apa dură sau la expunerea prelungită la soare, apa medicamentată devine maro/roz fapt reduce eficacitatea.
Administrarea simultană de VITAMINA C şi tetracicline (oxitetraciclina, doxiciclina) creşte rata de absorbţie intestinală a tetraciclinelor de 3-4 ori,recomandindu-se administrarea simultană.
Doxiciclina spre deosebire de alte tetracicline., este mai puţin toxică.
AMINOGLICOZIDELE (Gentamicina, Kanamicina, Neomicina, Streptomicina, Spectinomicina, Amikacină, Apramicina, Framicetina) şi Polimixinele (Colistin) şi unele cefalosporine (Ceftiofur) nu se pot absorbi de la nivelul tubului digestiv, decât în proporţii foarte mici (1-5%) ceea ce le face utile doar în cazul infecţiilor locale, enterice (enterite cu E.coli, Salmonella, etc).
În cazul infecţiilor septicemice, pentru a avea efect antimicrobian, ele trebuie injectate doar cu anumite precauţii (la porumbei, streptomicina şi colistinul injectate , provoacă apariţia blocului neuromuscular cu ataxii, paralizii şi chiar moarte), iar Gentamicina injectată este nefrotoxică.
SULFAMIDELE (sulfadiazină, sulfadimidină-B.S, sulfametazină, sulfadimetoxină-Coccilyse, sulfametoxypiridazină, sulfaquinoxaleină-Coccistop, Sulfacoccirom şi sulfamidele potenţate cu timetoprim/ormetoprim – Biseptol, Cosumix, TSO, etc).
Sunt considerate substanţe cu toxicitate redusă, cu acţiune bacteriostatică şi anticoccidienă. La păsări (porumbel) pot apare următoarele inconveniente:
pot provoca greaţă ( nu se recomandă administrarea cu 3 zile înainte de îmbarcare)
risc de refuz alimentar
distrug flora comensală din intestine
formarea de precipitate în apa de băut.
diateză hemoragică în caz de supradozaj (sulfamidele au o pronunţată activitate hipocoagulantă şi pot provoca hemoragii masive) şi risc de nefrotoxicitate.
risc de sterilitate prin afectarea aparatului reproductor (atrofie testiculară/ovariană)
datorită inhibării anhidrazei carbonice, sulfamidele împiedică încrustarea cojii oului cu carbonat de calciu (apariţia de ouă cu coaja moale).
eclozionabilitate redusă
nevrită periferică
pentru a avea cu adevărat un efect anticoccidien, tratamentul trebuie să dureze peste 7-10 zile.
Pentru a evita aceste posibile neajunsuri, columbofilii trebuie să respecte cu scrupulozitate dozele exacte indicate de producător: nu se depăşesc 3 zile de tratament consecutiv cu sulfamide, iar vara în zilele caniculare nu se administrează sulfamide (în special sulfaquinoxaleină) după miezul zilei.
În cazul terapiei anticoccidiene se poate utiliza ca alternativă TOLTRAZURIL sau AMPROLIUM, produs care nu are reacţiile adverse ale sulfamidelor.Fiind un antagonist al tiaminei (Vitamina B1) in timpul tratamentelor cu Amprolium evitaţi administrarea de B Complex timp de 5 zile şi înaintea zborurilor (cu minim 2-3 zile)
NITROFURANII (Nitrofuran, Oxifuran, Furazolidonă-Nifuramicin, Furaltadonă-W.N, AS, Furacin)
Se absorb din intestin în proporţie redusă (5-10%) având de obicei, doar o acţiune locală dar când mucoasa intestinală e lezată se pot absorbii în proporţii mari, provocând intoxicaţii (abatere, diaree, crize convulsive, insuficienţă renală, chiar sterilitate). Au fost raportate cazuri mortale la tineret.
Se vor respecta cu stricteţe dozele prescrise de producător şi se va evita administrarea prelungită.
QUINOLONELE moderne (Enrofloxacin, Ciprofloxacin, Pefloxacin, Norfloxacin, Difloxacin) dacă sunt administrate în cursul sezonului de zbor, mai mult de 3 zile, poate exista riscul apariţiei infecţiei cu Candida. Se va evita utilizarea lor în timpul ouatului şi creşterii puilor, deoarece poate apare moarte embrionară şi posibile anormalităţi ale cartilajului articulaţiilor la pui.. La Enrofloxacin(enrofloxarom) 10%, buvabil, doza actuală recomandată este de 2ml / litru apă / zi, 3 zile, sau individual 3 picături / pasăre / 12 ore.
Derivaţii nitroimidazolici
- DIMETRIDAZOL-Emtryl, Chevi-col,Alazol,CCP)
METRONIDAZOL – Flagelstop, Columboviofort, Flagyl
RONIDAZOL – Ridsol-S, Turbosole, Tricho-Plus, Ronivet
CARNIDAZOL – Spartrix
Sunt utilizaţi în tratamentul trichomonozei, hexamitiazei şi a infecţiilor cu germeni anaerobi (clostridium).
Se va evita utilizarea Dimetridazolului în perioada de reproducţie deoarece scade fertiliatea masculilor (fenomen care nu se întâlneşte la folosirea metronidazolului). Supradoza de dimetridazol duce la incoordonare chiar moarte (vara în special cînd porumbeii beau mai multă apă medicamentată decît doza curativă). Pentru o bună şi corectă dizolvare a derivaţiilor de imidazol (în special metronidazol) şi datorită faptului că în România, apa potabilă e preponderent dură, se recomandă adăugarea suplimentară de Vitamina C 99% (1g / 2 litri apă) sau oţet de mere (5-10ml / litru apă) simultan.
Dacă totuşi apa este foarte dură, se încălzeşte iniţial o mică cantitate de apă (300-500ml) la 45-50ºC. Se adaugă 1g Vitamina C şi apoi Metronidazolul, se amestecă şi apoi se complectează cu apă până la cantitatea necesară zilnic.
Metronidazolul are o largă marjă de siguranţă putând fi utilizat în timpul creşterii, năpârlirii şi al sezonului de zbor. Se poate administra cu precauţie simultan cu AMPROLIUM.
VITAMINELE
Din punct de vedere al nocivităţii lor există vitamine care chiar în doze mari sunt inofensive pentru porumbei (Vitaminele B1 şi C). Vitaminele care se pot cumula şi da fenomene de hipervitaminoză sunt vitaminele A,D şi E la administrarea îndelungată şi în doze mari. Există şi vitamine care pot genera (şi accelera) fenomene patologice cum ar fi creşterea tumorală (Vitaminel B12 şi acidul folic) sau tromboza vasculară (Vitamina K). La administrarea în exces a Vitaminei D pot apare calcifieri vasculare în rinichi, testicul, ovare, pulmoni, etc. Vitamina E administrată timp îndelungat şi în exces poate duce la involuţia ovarului şi la oligo sau anizospermie la porumbei.
CONCLUZII
- Administraţi întotdeauna dozele corecte indicate de producător.
– Nu măriţi sau micşoraţi dozele de medicamente după bunul plac al fiecăruia. Unele medicamente sunt foarte toxice pentru porumbei când se depăşeşte pragul terapeutic. Micşorarea dozelor (în special la antibiotice) duce la apariţia de tulpini microbiene foarte rezistente ulterior la aceleaşi antibiotic administrat anterior cu succes.
– Când administraţi medicamentele în apa de băut, de preferat, dozele vor fi ajustate dependent de volumul de apă consumat de poumbei.
– Dozele recomandate de producători sunt pentru apa administrată la temperatura externă de 18-20ºC. Utilizaţi mai puţină apă când temperaturile sunt scăzute şi respectiv mai multă apă când temperaturile sunt ridicate.
– Dacă medicamentele sunt acceptate mai greu de porumbei în apa de băut, le puteţi administra pe boabe, amestecându-le în prealabil cu kefir, apă sau ulei, eventual şi cu puţin zahăr vanilat, în care caz medicamentele vor adera foarte bine la suprafeţele boabelor crescând asfel şi palatabilitatea acestora.
– Evitaţi utilizarea antibioticelor “preventiv”. Antibioticele NU PREVIN NIMIC. Ele doar tratează infecţiile reale.
– Utilizarea antibioticelor ar trebui făcută doar după efectuarea unei antibiograme (pe principiul “punct ochit-punct lovit”)
– După vaccinare, nu administraţi tetracicline, tylosin sau gentamicină, deoarece sunt imunosupresoare. Se poate utiliza eritromicina (Eritrom), deoarece are un efect imunostimulator, eventual asociat cu Vitamina C şi E, chiar şi levamisol (în doza antihelmintică redusă la un sfert).
– După efectuarea unui tratament cu antibiotice de orice fel, administraţi probiotice (ex.Kefir), Vitamina B Complex şi Tondigest, pentru refacerea florei intestinale şi stimularea apetitului.
– Administraţi hrană (boabe) de bună calitate şi pe cât posibil necontaminată cu micotoxine (produse de mucegaiuri). Micotoxinele sunt substanţe foarte toxice care au efect extraordinar de negativ asupra sănătăţii şi formei sportive (produc ciroze hepatice, “ficat gras”, nefrite, etc.).
Vitamina C se va administra obligatoriu înainte şi după zbor, în zilele caniculare, în timpul transporturilor, expoziţiilor şi în special în convalescenţă.
După orice tratament cu substanţe de sinteză chimică sau de hrană (boabe) posibil contaminate cu fungi (mucegaiuri), administraţi hepatoprotectoare de bună calitate (ex. BEDGEN, HEPATOPROTECT, NEOMERIOL etc). “Ficat sănătos = performanţă sportivă”.
Program de tratamente anual
Salutari in primul rand tuturor vizitatorilor acestui site. As dori si eu sa stiu ce ar trebui sa fac ca sa imi pregatesc porumbeii pentru anul ce vine, mentionand faptul ca la anul o sa am un lot de 35 de porumbei, toti de anul asta cu care o sa incep zborurile. M-ar interesa de exemplu cu ce tratamente sa incep, ce medicamente sa le dau, la ce interval de timp, absolut tot ce ar trebui facut pana la inceperea zborurilor.
Porumbeii acum sunt intr-o stare buna dar tratamente au avut parte din pacate doar cand am avut probleme iar la anul as vrea sa nu mai am probleme si sa previn. Deci daca se poate as dori un program sa zic asa de la inceputul anului pana in luna Decembrie cu pauzele dintre ele cam tot ce ar trebui sa stie un incepator in columbofilie.
Topic solicitat de Laurentiu
Raspuns:
Imaginea este pur ilustrativa! Trebuie gandit mult si bine inainte de a merge la dulapul cu medicamente. Chiar ca am uitat de un articol pe tema asta, este util.
Faptul ca ai tratat porumbeii doar cand au avut probleme nu este “din pacate” ci un lucru foarte bun. Nici nu prea poti sa previi…previi paramixoviroza facand vaccin, dar cam atat. Daca ai tratat de tricomonoza azi, nu ai nicio garantie ca peste 2 saptamani nu vor face iar; la fel si pentru restul. Oricum, porumbeii vor avea intotdeauna o oarecare “doza” de tricomonoza… care sta cuminte si bubuie in conditii de stress.
Ideal ar fi sa faci analize la laborator inainte de a trata.
Un program ar fi urmatorul (rog sa fiu contrazis daca gresesc, multumesc). Am sa adaug la el in functie de sugestiile primite de la alti crescatori pe topic.
A. Primavara inainte de imperechere si sezon:
- deparazitare de paduchi (spray special pentru porumbei)
– tratament impotriva viermilor intestinali (dehelman, dar de preferat produse speciale pentru porumbei; ar mai merge si usturoiul dar dozajul exact ramane un mister pe care trebuie sa-l mai studiem, sunt 1000 de pareri).
– tratament de salmoneloza
– tratament de tricomonoza
– vaccinare de paramixoviroza (obligatorie) – se face cu cel putin 2-3 saptamani inainte de imperechere pentru ca da sterilitate, mai ales la masculii batrani si risti compromiterea primului lot de oua
– suplimentare cu probiotice + vitamine
Intre tratamente lasi cam o saptamana de pauza.
Pasii astia se repeta in vara-toamna la vaccinarea puilor.
B. In timpul sezonului:
- dupa intoarcerea din cursa electrolit
– de a doua zi, timp de 2-3 zile medicatie anti tricomonoza (din 2 in 2 saptamani)
– medicatie pentru boli respiratorii (optional)
Cam astea se dau in mod uzual, dar aproape fiecare crescator are alta reteta, si mai ales interval de timp (unii trateaza tricomonoza dupa fiecare etapa de exemplu).
ATENTIE! Apa pentru medicatie se lasa la declorinat intr-o galeata cel putin 24 de ore.Foarte multi nu tin cont de treaba asta, care este destul de importanta din cate stiu.
AMESTECATE MOMENTAN
1) VIERMI INTESTINALI -beii bolnavi au stare de somnolenta
-slabesc si nu mananca cu pofta
– dupa efectuarea tratamentului adecvat porumbeii devin mai vioi
2) COCCIDIOZA -puii din ou nu pot ciocni coaja si mor
-porumbeii maturi se manifesta prin stare de somnolenta
– la femele, se produce intarzierea ouatului
3) TRICOMONOZA -in partea din spate a gatului se vede o substanta de culoare alb branzos
-puii din cuib cer mancare tot timpul
-porumbeii bolnavi slabesc
– pe timpul noptii , cand porumbeii dorm se aud asa numite sforaituri
4) MICOPLASMOZA – in partea din spate a gatului se vede o substanta mucilaginoasa(muci in gat)
– gainat moale apatos
5) SALMONELOZA – gainat verde
– articulatiile incheieturilor se pot unfla si de aici apare schiopatatul
-pofta redusa de zbor
-lasarea aripilor (porumbei nu mai pot zbura de la sol)
6) PARAMIXOVIROZA(boala netratabila) – porumbeii virusati sucesc gatul
-diaree excesiva (gainat apatos)
7) VARIOLA -apar negi pe ochi , nari si picioare.Acesti negi se pot transforma in bube mari si foarte mari
– aceasta boala nu se trateaza decat cu unguente sau substante care sa usuce bubele
Cam astea ar fii principalele boli ale porumbeilor
1) VIERMI INTESTINALI – ASCACID (comprimate)- se da cate 1comprimat / porumbel
– SINGAL (comprimate)- 1 comprimat/ porumbel
– ROMBENDAZOL (comprimate) – 1 comprimat / porumbel (acest medicament afecteaza penajul porumbeilor)
2) COCCIDIOZA – COCCISTOP (buvabil) – 1 ml / 1 l de apa
– SULFACOCCIDIN ( buvabil) -1 ml / 1 l apa
– SULFACOCCIROM (buvabil ) – 1 ml / 1 l apa
– SULFACOCCIDIN ( comprimate ) 1 comprimat / 1 porumbel
3) TRICOMONOZA – FLAGELSTOP (buvabil) -1 plic (50g) / 2,5 l apa
-ENTEROGUARD (comprimate) – 1 sfert de comprimat / porumbel
– COLUMBOVIOFORT (comprimate) – 1 comprimat / porumbel
– FLAGYL uman (buvabil) – 7 ml / 1 l apa
4) SALMONELOZA, MICOPLASMOZA – DOXI-H pulbere (buvabil) – 1 g / 1 l apa
– ENROFLOXAROM (buvabil) – 0,5 ml / 1 l apa
– ENROFLOXACINA (buvabil) – 0,5 ml / 1 l apa
5) PARAMIXOVIROZA – ESTE BOALA NETRATABILA
Pentru a proteja porumbeii de aceasta boala in lunile ianuarie – febroarie se face un vaccin subcutanat .
VACCIN – COLUMBOVAC (vaccin romanesc) – cu perioada de protejare de 6 luni . – se face in ceafa, subcutanat ,
0,25ml / porumbel
– PARAMIXO NOBILIS ( vaccin olandez) -cu perioada de protejare de 1 an – se face in ceafa, subcutanat,
0,25 ml / porumbel
ATENTIE!!
Inaintea administrarii vaccinului, porumbeii trebuie sa prezinte o stare de sanatate perfecta pentru a putea face receptia
cu vaccinul (a putea devenii imuni la boala).
Dupa administrarea vaccinului se pune in apa 1 aspirina / 2 l apa pentru a evita eventualii noduli care se pot forma la
Locul vaccinarii.
6) DIFTERO-VARIOLA – in cele mai multe cazuri se formeaza pe fond de slabire ( zboruri, perioada dupa boala,
avitaminoze)
VACCIN – COLUMBO DIV ( vaccin romanesc) – cu perioada de protejare de 6 luni – acest vaccin se face prin
tamponare ( se zmulg 5-6 fulgi din pulpa piciorului, iar cu o bucata de vata se tamponeaza vaccinul In locul din care sau zmuls fulgii, daca locul se inroseste inseamna ca vaccinul a devenit receptiv, porumbelul a devenit imun la boala )
– LA SOTA (vaccin romanesc) – cu perioada de 6 luni . Administrare ( vezi instructiunile vaccinului precedent).
Viermii
viermi intestinali
Multi dintre crescatorii cu vechime, nu numai incepatorii, nu au fost
deranjati niciodata de acestia. Apar doar in anumite crescatorii, mai ales acelea in
apropierea carora se afla vreun catel, iar porumbeii au acces la zona in care acesta
urineaza. Chiar si asa, se recomanda un tratament preventiv la anumite perioade de
timp.
Recomandari pentru tratament:
a) Stozzon (praf) – se administreaza in apa aproximativ o data la 3 luni, timp de o zi.
Propunerea mea este ca in ziua in care il administrati, porumbeii sa primeasca mai
putina mancare decat de obicei, deoarece este un medicament puternic si poate
produce stari de voma pasarilor. (se gaseste in farmaciile veterinare)
b) Uleiul de usturoi (poate fi folosit in combinatie cu drojdia de bere) – se umezesc
grauntele cu ulei de usturoi si apoi se adauga eventual drojdia, inainte ca acestea sa fie
puse in hranitoare. Este folosit ca modalitatea de a preveni aparitia si dezvoltarea
anumitor bacterii in organism, insa nu poate fi considerat tratament.
Tricomonoza
Unii spun ca virusul care duce la aparitia acestei boli este prezent in
organismul oricarui porumbel, insa el trebuie mentinut la un nivel la care prezenta lui
sa nu afecteze organismul. Aceasta boala apare in general la efort pe baza slabirii
organismului, dar si in situatiile in care umiditatea isi face prezenta in crescatorie,
eventual cauzata de starea vremii de afara.
Modalitati de combatere si prevenire:
a) Metronidazol-ul uman (pastile). Este tratamentul consacrat pentru acest tip de boala
si cu rezultatele cele mai bune. Se administreaza 3-5 zile cate 1/4 pastila, in prima zi
1/2 pastila. Este bine ca in timpul acestui tratament porumbeilor sa le fie administrate
si anumite vitamine. (se gaseste in farmaciile umane).
b)Ronidazole 10% (praf). Durata recomandata a tratamentului este de 4-10 zile, de
asemenea in combinatie cu vitamine, zilnic sau la doua zile, in functie de situatia din
crescatorie. Este probabil cel mai folosit medicament pentru solutionarea acestei
probleme.
Infectiile respiratorii
Probabil boala care ne chinuie cel mai mult! Se manifesta
cu excremente predominant lichide si/sau de culoare deschisa insotite in unele cazuri
si de un miros intepator. De asemenea poate cauza umezirea excesiva a ochilor
precum si murdarirea narilor. Se observa deseori si pierderea luciului penajului la
porumbei. Durata tratamentului este de 4-8 zile si se recomanda folosirea vitaminelor
in paralel. Tratamentul se repeta la 1-2 luni in extra sezon, iar in timpul sezonului se
recomanda tratarea porumbeilor la cel mult doua-trei saptamani.
Variante de tratare/prevenire:
a) Enrofloxacina (solutie/pastile) / Enrofloxarom (solutie/pastile). Se gasesc in
farmaciile veterniare si sunt preferate de multi deoarece sunt mai usor de procurat si
administrat. Multi le considera insa slabe (depasite).
b) Doxivit (praf) combinat cu Tylosina (praf). Se gasesc in farmaciile veterniare.
c) Orni Special (pliculete specializate).
d)Lincospectin (solutie injectabila). Se administreaza 0.2ml/buc la 12/24 ore in
functie de stadiul in care se afla boala. (Este un antibiotic cu spectru larg)
Coccidioza
Apare in general in crescatoriile cu umiditate.
Se trateaza cu Coccistop (solutie sau pastile) si altele.
Salmoneloza
Este una din bolile foarte neplacute si nu totdeauna tratabila. In
fazele avansate se manifesta cu paralizarea articulatiilor si/sau umflarea incheieturilor.
Cu toate acestea nu este insa o boala frecventa. Este mai degraba o boala care se ia,
decat care apare, de aceea evitati sa aduceti in crescatorie pasari care provin din medii
cu probleme.
Modalitati de combatere si prevenire:
a) Lincospectin (solutie injectabila). Se administreaza 0.2ml/buc la 12/24 ore in
functie de stadiul in care se afla boala.
b) Parastop (pliculete specializate).
Paramixoviroza
Cu siguranta una dintre cele mai dure boli care pot aparea la
porumbei, dat fiind ca deseori duce la mortalitati. Se manifesta in prima faza prin
excremente apoase si lipsa poftei de viata. In fazele finale, se manifesta cu pierderea
echilibrului si rasucirea gatului.
Modalitatea de prevenire a acestei boli este vaccinarea cu vaccin special. Crescatorii
care participa la concursurile cu porumbei sunt obligati ca la inceputul fiecarui an,
respectiv la inceputul sezonului cu pui
